Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a recunoscut că nu a fost de acord cu perceperea coplăţii în sistemul sanitar şi că anul trecut el strânsese şi o listă cu 11.500 de semnături împotriva acesteia, explicând că nu ştia că fostul ministru al Sănătăţii îşi asumase introducerea coplăţii faţă de FMI. "Vă daţi seama în ce situaţie am fost pus", a spus ministrul, explicând că a acceptat postul de ministru "neştiind că obligaţia a fost asumată de fostul ministru

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a recunoscut că nu a fost de acord cu perceperea coplăţii în sistemul sanitar şi că anul trecut el strânsese şi o listă cu 11.500 de semnături împotriva acesteia, explicând că nu ştia că fostul ministru al Sănătăţii îşi asumase introducerea coplăţii faţă de FMI.

"Vă daţi seama în ce situaţie am fost pus", a spus ministrul, explicând că a acceptat postul de ministru "neştiind că obligaţia a fost asumată de fostul ministru în relaţie cu Fondul Monetar".

"Dumneavoastră ce aţi fi făcut?", a întrebat retoric Cseke Attila, adăugând că el a fost încercat de "un sentiment ciudat".

Cseke a afirmat că el a preferat să rămână în funcţia de ministru, după ce a pus în balanţă plusurile şi minusurile, şi că, pe de altă parte, coplata nici nu va avea un impact atât de negativ, având în vedere că sistemul funcţionează în ţări dezvoltate precum Germania sau Franţa.

El a explicat că "principalul scop al coplăţii nu este cel de a absorbi banii în sistemul de sănătate", cât de a "modera sistemul de servicii medicale".

"Azi, foarte mulţi pacienţi fug la spitale, în multe cazuri nu ar fi nevoie de servicii spitaliceşti şi ar putea să acceseze serviciile medicului de familie. În plus, resursele financiare care se plătesc rămân la prestatorul de servicii, la nivel local, deci nu la bugetul central, iar astfel pacientul poate chiar să beneficieze de pe urma lor", a conc