Marin Chirpac (84 de ani) ne-a povestit secretul rezistenţei cazematelor nemţeşti. Reţeaua de cazemate construite pe linia frontului Focşani-Nămoloasa-Brăila se poate vedea şi astăzi, printre culturi de porumb şi anexe gospodăreşti.

Linia defensivă fortificată Focşani-Nămoloasa-Brăila este una dintre cele mai importante aliniamente strategice militare din Al Doilea Război Mondial. Resturile ei mai pot fi văzute şi astăzi, printre gospodăriile şi lanurile de porumb ale sătenilor din Corbu Veghi.

Ghidul nostru în acesată incursiune în trecut ne-a fost Marin Chirpac, 84 de ani, ultimul supravieţuitor al constructorilor de cazemate nemţeşti.

Mărturiile istoricilor

Între anii 1938-1939, pe aliniamentul Nistrului, ruşii au ridicat mai multe cazemate, pregătindu-se astfel pentru atacul ce urma să vină.

În replică, strategii români au gândit două aliniamente care să stea în calea ruşilor. Cel mai important obiectiv era linia defensivă Focşani-Nămoloasa-Brăila, a cărei realizare a început la o săptămână după declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, întreruptă mai apoi în 1941. Turnarea cazematelor a fost reluată în 1944.

Potrivit istoricului Didi Miler, doctor în Ştiinţe Militare, satele şi comunele din zonă au furnizat o parte din forţa de muncă necesară la construcţia cazematelor. Lucru confirmat de săteni.

Moş Chirpac, betonist la 15 ani

Marin Chirpac are acum venerabila vârstă de 84 de ani. Locuieşte dintotdeauna în Corbu Vechi. Este ultimul supravieţuitor din sat care a lucrat la cazematele antisovietice.

Chiar vizavi de casa sa este una dintre cazematele la a cărei construcţie a participat. „Aveam 15 ani şi ne sculam dimineaţa înainte de răsăritul soareluri, ne încolonam şi plecam la muncă. Am săpat la fundaţiile cazematelor din sat şi mai de la vale pe Siret. În total am participat la construcţia a opt cazemate