Din dorinta de a evita repetitiile, jurnalistii nu fac decat sa foloseasca, la nesfarsit, aceeasi lista de stereotipuri.
Astfel, Bucurestiul devine "Micul Paris", Timisoara este "orasul de pe Bega", alcoolul este "licoarea lui Bachus", fotbalul se transforma in "sportul rege" ori "sportul cu balonul rotund" si, invariabil, evenimentele de la 11 septembrie sunt descrie ca "atentatele care au socat o lume intreaga".
"Oamenii s-au inghesuit/au luat cu asalt" sau, uneori, "s-au calcat in picioare" la deschiderea unui nou magazin, care are "preturi pentru toate buzunarele" sunt cateva expresii-sablon pe care le putem citi zilnic in presa. Nici de cuvinte folosite cu sens gresit nu scapa jurnalistii. Evenimentele "se intampla" in loc sa "aiba loc", "preturile cresc", niciodata "preturile se scumpesc", iar "locatie" este folosit, improrpriu, cu sensul de loc.
In cazul unui accident, toti martorii "se afla in stare de soc", in timp ce "victima zace intr-o balta de sange", de altfel, lucru imposibil din punct de vedere anatomic. Un oras se afla "sub teroarea apelor/caniculei" si, de cele mai multe ori, evenimentele prezentate in presa au efecte "devastatoare".
Presa sportive este, si ea, vizata de expresii standard, folosite incorect. "Stranieri" este folosit de presa sportiva italieneasca in sensul sau propriu, dar cu specializare contextuala, pentru a-i desemna pe jucatorii straini inclusi in echipele locale. Termenul este insa folosit in publicatiile romanesti pentru a-i desemna pe fotbalistii romani care joaca in echipe straine.
Textul meteorologic mentine o relatie speciala cu cititorul sau. Direct interesat de informatiile despre vreme, si-a dezvoltat obisnuinta de a decoda un mesaj, unoeri criptic. Aici, stereoptipurile, impreuna cu un limbaj stiintific si, de multe ori, expresii imprumutate dintr-un registru
