Poate ca nu exista un alt subiect, discutat mai mult, interpretat mai gresit, capabil sa produca dezbateri violente sau luari de pozitii greu de sustinut, decat subiectul Sionismului.
De la aura unei "conspiratii evreiesti", pana la un caracter similar nazismului, totul a fost pus - pe nedrept - in seama acestei miscari, dar pentru a o intelege corect, trebuie sa te uiti, intai, la tot, printr-o perspectiva istorica.
Din timpul primului secol d.Hr. majoritatea evreilor au trait in afara "tarii promise", Eretz Israel, cunoscuta ca Palestina. In timpul romanilor, prin distrugerea templului din Ierusalim, s-a cauzat un exod enorm, spre toata lumea, unde evreii au continuat sa-si mentina cultura, limba, religia si traditiile, creand societati bine definite in mijlocul altor societati.
Sionul este un deal de langa Ierusalim, simbolul iudaismului. Principiul de baza al sionismului e reintoarcerea in Israel si dezvoltarea unei natiunii evreiesti, moderne, "acasa".
Theodor Herzl, in 1897, a condus primul Congress Sionist, la Basel, unde s-a creat Organizatia Internationala Sionista (WZO - World Zionist Organization), care propunea, de urgenta, stabilirea unui stat evreiesc, in Palestina. WZO a inceput o serie de negocieri cu Imperiul Otoman, care detinea Palestina, dar fara success.
Aceasta i-a determinat pe evrei sa inceapa o timida miscare de emigrare spre Israel, la o scara modesta.
In timpul Primului Razboi Mondial, centrul sionist se afla la Berlin, iar evreii, in majoritate, au sprijinit Germania intr-un razboi contra Rusiei. Imperiul Tarist Rus, cu un lung trecut de stat care organiza actiuni genocide si de curatare etnica contra everilor, era considerat de sionisti un inamic al evreilor. Acesta a fost motivul finantarii lui Lenin, pentru a rasturna tzarismul.
Un imigrant evreu din Rus
