Mesajul prezentat de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, despre starea Uniunii Europene, a fost primit ca o acţiune politică fără semnificaţie.
Cetăţenii europeni au nevoie de o viziune clară, realistă a evoluţiei postcriză a Uniunii Europene. „Ori ne menţinem la suprafaţă împreună, ori ne scufundăm separat", a explicat, plastic, şeful CE.
Mai citeşte şi:
Buget naţional doar cu aprobare de la UE
Mesajul privind starea Uniunii Europene, prezentat pe 7 septembrie 2010, a fost primul demers de acest fel realizat de actualul preşedinte al Comisiei Europene, după cum este primul după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Dar nu este primul mesaj despre starea Uniunii. Căci, în decembrie 2001, preşedintele de atunci al Comisiei Europene, Romano Prodi, enunţa dezideratul prezentării anuale a stării Uniunii, iar în noiembrie 2003, acelaşi Prodi s-a adresat Parlamentului European despre starea Uniunii Europene.
Alegerile au estompat subiectul
Astăzi, mai mult ca oricând, cetăţenii europeni au nevoie de o viziune clară, realistă a evoluţiei postcriză a Uniunii Europene. O viziune care să fie împărtăşită atât de liderii de la Bruxelles, cât şi de cei din capitalele statelor membre şi să fie îmbrăţişată de cetăţenii europeni. Deşi în 2009 s-a invocat adesea cât de oportună ar fi elaborarea unei asemenea viziuni, tonalităţile campaniei electorale europene (alegerile pentru Parlamentul European şi desemnarea noii Comisii Europene) au estompat acest subiect, deoarece ar fi fost adusă în discuţie tema semieşecului Strategiei Lisabona. S-ar fi extins umbra neîncrederii asupra politicienilor europeni. Acum, la mai bine de o jumătate de an de la instalarea Comisiei, ne-am fi aşteptat ca dl Barroso să vină cu o asemenea viziune.
Cu atât mai mult cu cât Strategia Europa 2020 a fost foarte criticată
