De la bocitoarele mici, plantate la usa arestului sau a tribunalului pentru a transmite multimii drama unui om - "va dati seama cat de greu i-a fost sa urce, el, care se deplaseaza cu atata dificultate" - , pana la bocitoarele mari latite in platou, care-si vad sursa bunastarii in pericol - "ni l-au luat, si-l vor azvarli multimii facut bucati" - , jalea domina campania de aparare a statului de drept si nu da semne ca-si va seca prea iute izvorul lacrimilor.
Pe masura de orele trec, iar recursul impotriva masurii arestari lui SOV se apropie, demonstratia de iubire urca tot mai vartos pe culme, desfasurand steagul luptei pentru libertate cu ardoarea pe care ti-o da teama de-a fi pierduta. Fara Vintu, democratia se afla in pericol, vacile nu mai fata, tractoarele nu mai au chef sa se urneasca in brazda, Ana nu mai are mere.
Fireste ca pe postul lui nu se poate adanci nimeni in dezbatere pe alte coordonate. Ma astept ca in ziua recursului, angajatii si PFA-urile sa primeasca, pe tabel, tricouri inscriptionate cu "Free Vintu", uniforma de jale, galbena cu un supratitlu la mesajul principal, "Breaking News", si jos, in zona buricului, o burtiera: "Astazi, democratia mai are o sansa".
Numai ca daca in cazul lui Dan Diaconescu s-au gasit cateva zeci de neofiti sa se stranga la usa salii de judecata cerand descatusarea proprietarului OTV si redarea lui societatii luptatoare, imi este greu sa cred ca telespectatorii RTV se vor buluci la presiune, chiar daca n-au ramas cu buzele umflate in afacerea FNI.
Ca iata, in ciuda ordinului lui SOV, "Nu inchinati Realitatea TV nimanui", efectul poate fi contrar. Armada lacrimosa nu realizeaza ca poate zeci de mii de romani ar pune pe burtiera "Mai bine mai tarziu, decat niciodata", iar asocierea evenimentului cu numele lui Traian Basescu ii fac sefului statului un serviciu. Care a promis m
