3,2 milioane de elevi se întorc în bănci pentru a studia după aceeaşi programă învechită şi sub ghidarea profesorilor cu lefurile diminuate

Cu un buget de avarie, cele mai proaste rezultate la bacalaureat din ultimii douăzeci de ani şi cea mai dramatică scădere a salariilor celor care predau, dar cu aceeaşi programă depăşită bazată pe o lege veche de 15 ani, cursurile din şcoli se reiau în această săptămână pentru 3,2 milioane de elevi români. Elevi care "beneficiază" de unul dintre cele mai mici bugete alocate în spaţiul UE şi ale căror rezultate sunt direct proporţionale cu investiţia pe care statul le-o acordă. Conform costului standard introdus de ministrul Daniel Funeriu, costul pe care ministerul îl suportă cu instruirea fiecărui elev este de 2.857 de lei în cazul şcolilor din mediul urban şi 3.494 de lei în cazul şcolilor de la sate. Adică de cinci ori mai puţin decât primesc elevii francezi şi spanioli şi de şase ori mai puţin decât finanţarea pe care o suportă Marea Britanie.

Atractivitatea cursurilor pentru şcolarii români este reflectată de statis­ticile europene. Rata de participare la toate nivelurile de educaţie înregistrată de România este de numai 56%, faţă de media UE de 63%, mai prost decât România stând doar Bulgaria şi Cipru (55%). Există şi o veste bună. Abandonul şcolar este în scădere: 15,9% în 2009, faţă de 17,3% în 2008 şi 22% în 2007. Chiar şi aşa, ţinta stabilită la nivel european - maximum 11% - este departe de a fi atinsă, Ministerul Educaţiei prognozând atingerea obiectivului undeva la orizontul anului 2020. Anul şcolar 2010-2011 debutează şi cu mai puţini dascăli. Cu 10.000 mai puţini, majoritatea suplinitori necalificaţi şi pensionari. Cadre didactice trecute în contul comasării şcolilor, proces ale cărui cifre exacte sunt păstrate în continuare sub secret de ministrul Funeriu.

Funeriu îi îndeamnă pe elevi să renunţ