Relaţia dintre Patriarh şi mitropolitul de la Iaşi a fost dezbrăcată de formalism, iar confruntarea perpetuă şi cu caracter istoric între cele două scaune se desfăşoară acum în văzul credincioşilor.

De fapt, puţini dintre aceştia au crezut probabil în autenticitatea păcii încheiate în urmă cu doi ani, odată cu alegerile pentru scaunul mitropolitan de la Iaşi. Atunci, ÎPS Teofan Savu a câştigat în mod surprinzător scaunul de mitropolit de la Iaşi, al doilea în ordine canonică în BOR. PF Daniel, prin intermediul favoritului său, PS Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos, care a fost contracandidatul ÎPS Teofan, a suferit o înfrângere memorabilă.

În 2007, imediat după moartea PF Teoctist, mitropolitul de atunci al Olteniei, Teofan, a fost avansat ca un potenţial contracandidat al lui PF Daniel la scaunul de patriarh, având susţinerea taberei tradiţionaliste din BOR. Exponenţii acestei tabere au scos însă din joben un alt adversar, pe mitropolitul de la Cluj, supranumit "Leul Ardealului", considerat singurul cu şanse reale de a-l înfrânge pe PF Daniel, în pofida vârstei înaintate. Ecumeniştii au fost însă considerabil mai mulţi şi PF Daniel a câştigat detaşat.

Ca urmare s-a încheiat un armistiţiu: ÎPS Bartolomeu Anania aproape s-a retras din viaţa publică, iar ÎPS Teofan s-a întors la Craiova, încurajat de gândul că are suficient timp pentru a ajunge acolo unde îşi doreşte el sau îşi doresc susţinătorii. Prilejul nu s-a lăsat aşteptat, căci în scaunul mitropolitan de la Iaşi, vacantat prin venirea PF Daniel la Bucureşti, era nevoie de un ierarh tânăr. Ce-i drept, şi PS Casian Crăciun îndeplinea acest criteriu, însă asupra sa plana suspiciunea că a fost colaborator al Securităţii, sub numele de cod "Crin", "Casius" şi "Casio", concretizată printr-un verdict CNSAS, invalidat abia la începutul acestui an de Curtea de Apel Bucureşti. @N_