Marile oraşe sunt în continuare „în deficit“ când vine vorba de locuri în grădiniţele de stat. Mulţi dintre românii care s-au văzut cu veniturile înjumătăţite în ultimii ani au renunţat la grădiniţa particulară în favoarea celei de stat.

Grădiniţele de stat sunt mai aglomerate ca oricând. Numărul locurilor era şi aşa mai mic decât cel al cererii, în ciuda construcţiei unor clădiri noi în marile oraşe, şi mai ales în Bucureşti. Concurenţa a crescut însă brusc în ultima perioadă, pentru că mulţi dintre părinţii care nu aveau grija zilei următoare în urmă cu un an sau doi au pierdut în acest interval mare parte din venituri. Cele mai grave probleme se întâlnesc în Capitală, unde peste 7.000 de familii nu au reuşit să obţină un loc într-o grădiniţă de stat pentru anul şcolar următor. Autorităţile au acceptat şi aşa mai mulţi copii decât prevede legea.

O grupă nu ar trebui să aibă, potrivit reglementărilor în vigoare, mai mult de 20 de copii. În realitate, grupele au de cele mai multe ori în jur de 30 de copii. Unele grădiniţe au înscris în grupe până la 35 de copii, aproape dublu faţă de cât permite legea. Autorităţile argumentează prin nevoia de educare a celor mici. „Dacă un copil nu face grădiniţa, acest lucru poate avea consecinţe grave asupra dezvoltării sale ulterioare. El poate avea probleme de integrare mai departe, la şcoală şi apoi chiar în viaţă", spune inspectorul Marian Banu.

Grădiniţele, suprasolicitate

Ioana Laszlo, directoarea Grădiniţei 272 din cartierul bucureştean Drumul Taberei, atrage atenţia şi asupra unui alt fenomen: creşterea cererilor pentru grădiniţele săptămânale. Mulţi dintre părinţi, şi mai ales cei care îşi cresc copii singuri, capii familiilor mono-parentale, au probleme financiare tot mai grave. De aceea mulţi dintre ei şi-au luat şi al doilea, sau chiar şi al treilea job, şi îşi mai văd copiii doar la sfârşitul săp