Sorel Niţă a făcut cele mai grele cascadorii în câteva filme româneşti celebre. Giurgiuveanul a ajuns să fie cascador după ce o echipă de filmare l-a surprins când sărea în apă de pe marginea unui pod peste Dunăre, pe vremea când era adolescent.

Bărbatul, acum în vârstă de 48 de ani, de meserie inginer, a interpretat diferite roluri cu un grad ridicat de risc în filme precum „Râul care urcă muntele”, în regia Cristianei Nicolae, dar şi în „Ziua Z”, în regia Sergiu Nicolaescu.

„Pe vremuri, ca să fii cascador, trebuia doar să ştii să călăreşti şi ai curaj. Să fii un pic nebun, dar un nebun frumos. Nu exista o şcoală specială de cascadorie. Cei care vroiau să joace în filme, auzeau că se filmează o peliculă şi se prezentau la probe”, spune Sorel Niţă, subliniind că îi şoca adesea pe cei din echipa de filmare cu îndrăzneala sa.

Giurgiuveanul afirmă că pasiunea pentru cascadorie s-a născut în adolescenţă, atunci când a jucat rolul unui ostaş într-un montaj artistic realizat de Cenaclul Literar „Luceafărul”. A prins gustul acestui gen de artă, dar a mers mai departe. Vroia să joace roluri periculoase. Auzind că în judeţul Giurgiu erau filmate scene din „Râul care urcă muntele”, s-a dus în apropierea platoului, situat pe malul Dunării, şi a sărit de pe un pod în fluviu. Cameramanii au aplaudat şi i-au cerut să repete figura. Pentru scena respectivă a primit 5.000 de lei, în condiţiile în care salariul era de maximum 1.400 de lei.

Sărituri periculoase în „Ziua Z”

Dacă în anii ‘70-’80, americanii deja foloseau în filme efecte speciale, românii erau nevoiţi să facă filme cu ce aveau la îndemână. „ Cascadoriile erau periculoase la noi pentru că nu existau sfori de protecţie, sau tot felul de saltele ca la americani. Cascadorii chiar se loveau. Mai era şi câte o mână ruptă, câte un picior, dar eu, slavă Domnului, nu mi-am rupt