Imaginea migrantului român a fost mereu mai vizibilă pe segmentul forţei de muncă brute. “Migraţia muşchilor” a condus la apariţia fenomenului “căpşunarului” român, cel care, sub presiunea banilor, pleacă în Occident pentru a aduna recoltele altor ţări. Ingineri, muncitori calificaţi, adolescenţi, persoane cu pregătire sau fără prea multă bază pe studii şi experienţă profesională, s-au aliniat la graniţa de vest şi au plecat, în marea lor majoritatea, în Spania şi Italia. Sursa: EVZ

În paralel cu “migraţia muşchilor”, o altă categorie de români a ales că migreze: profesioniştii, absolvenţi de studii superioare şi cu o înaltă pregătire. Aflaţi în căutarea unor salarii pe măsura competenţelor şi a unui sistem în care să se simtă apreciaţi şi valorificaţi, aceşti români au pus în balanţă România cu alte oportunităţi, iar în final şi-au făcut bagajul, alegând ceea ce a fost mai bine pentru ei. Aşa cu intrat în rândul celor aproape trei milioane de români care locuiesc în acest moment în străinătate.

SONDAJCredeti ca specialiştii români ar trebui să revină în ţară pentru a sprijini dezvoltarea României?Da Nu Nu stiu/Nu ma intereseaza Revenirea lor nu ar avea efecte Rezultate

Spre deosebire de priorităţile generale ale muncitorilor români, care se duc în străinătate pentru a strânge o anumită sumă de bani după care să poate veni acasă, profesioniştii români migrează pentru o perioadă mai mare de timp şi iau în considerare stabilirea definitivă în alte ţări.

Specialiştii români, la export

“Migraţia creierelor“ are impact asupra economiei, la fel ca “migraţia muşchilor”, dar la nivele diferite.

Mare parte a specialiştilor români care alege să migreze face parte din sistemul medical. Contextul economic din acest moment, în detrimentul angajaţilor la stat, oferă un impuls şi mai mare celor care au terminat o facultate de profil