Mulţi primari au anunţat că nu pot asigura decontarea transportului zilnic pentru dascălii care fac naveta. Dacă unii profesori au renunţat la catedre, alţii se zbat să găsească gazde cu chirii cât mai mici în localităţile în care profesează.
Problema decontării navetei pentru cadrele didactice care vin din oraşe ca să-i inveţe carte pe copiii din mediul rural este una spinoasă, şi asta nu de azi, de ieri.
Dacă până nu demult primarii din localităţile judeţului mai dădeau ceva bani profesorilor pentru transport, anul acesta, cei mai mulţi dintre edili au anunţat că nu mai au de unde să obţină fonduri pentru decontarea abonamentelor.
“Avem fonduri reduse alocate oraşului. În plus, încasările sunt şi ele mici. Din punctul meu de vedere, aceste fonduri ar trebui să vină de la Guvern pentru că bugetele locale nu pot duce această povară”, afirmă primarul oraşului Bereşti, Octavian Dică.
Cei mai mulţi profesori ştiu că nu vor primi aceşti bani pentru a putea face naveta şi încearcă să găsească soluţii pentru a se putea descurca cumva.
Una dintre ele este aceea de a-şi căuta gazdă în localitatea în care predau. Sunt însă şi dascăli care nu îşi pot schimba domiciliul pentru că au sărăcit bugetele gestionate de primari.
De exemplu, Gilda Duca a obţinut o catedră de chimie la Grupul Şcolar „Paul Bujor” din Bereşti. Din păcate, ea a fost nevoită să renunţe la orele respective pentru că ar fi trebuit să străbată, pe banii săi, o distanţă mult prea mare.
„Nu pot să fac naveta. Mă costă cam 400 de lei pe lună, iar salariul meu este de 1.000 de lei. Am doi copii, deci o familie de întreţinut, iar banii care-mi rămân nu-mi ajung. Nu pot nici să-mi găsesc gazdă la Bereşti. Asta este o soluţie doar pentru cineva care n-are obligaţii familiale. Prin urmare am renunţat la această catedră”, declară Gilda Duca.
Conducerea Inspectoratului Şcol
