O meserie fascinantă ingineria. Să vezi cum o plăsmuire a imaginaţiei se transformă într-un proiect pe hârtie, apoi se materializează în piatră, metal sau energie, ca să creeze locuri de muncă şi locuinţe pentru oameni. Ca apoi să ducă la creşterea standardului de viaţă şi la sporirea confortului. Acesta este înaltul privilegiu al inginerului. Acţiunile sale se concretizează, pas cu pas, în material palpabil. Inginerului îi revine menirea să îmbrace scheletul ştiinţei cu viaţă, confort şi speranţă. Pe măsură ce anii trec oamenii uită de autorul lucrării, chiar dacă l-au ştiut odată.

În această zi de sărbătoare a inginerilor, în interviul de mai jos, vi-l prezentăm pe Mircea Dulău, conferenţiar universitar, decan al Facultăţii de Inginerie din cadrul Universităţii „Petru-Maior” din Târgu-Mureş, care, înainte de toate este inginer.

Reporter: Ce va îndemnat să alegeţi acest domeniu?

Mircea Dulău: Faptul că am terminat un liceu industrial, mi-a deschis ochii în ceea ce priveşte tehnica. Deja înţelegând unele lucruri din liceu, dorinţa să înveţi tot în acea specializare unde ai deja anumite cunoştinţe, e mare. Teminând un liceu cu profil electrotehnic, următoarea mea specializare a fost spre o specializare de natură electrică. Automatică şi Informatică Industrială. E acelaşi domeniu cu cel de acum singura diferenţă e că actualul se numeşte Automatică şi Informatică Aplicată. Multe situaţii m-au dezamăgit, dar ingineria niciodată.

Rep.: O diferenţă faţă de ingineria de acum 20 de ani şi cea din prezent?

M.D.: E o situaţie destul de delicată. Unele specializări dispar, apar altele, gama de specializări se dezvoltă încontinuu. Ingineria se tratează într-un anume fel în producţie, şi într-o cu totul altă abordare în învăţământ. În producţie inginerii au probleme actuale de rezolvat, pe care le şi rezolvă cu siguranţă, iar în învăţământ