În 1990, sute de străzi şi-au schimbat numele vechi "comunist".
Anul 1990 a stat, fără îndoială, sub semnul schimbării. Democraţie, pluripartidism, capitalism, economie de piaţă, privatizare, tranziţie erau cuvinte folosite savant şi de copiii de-o şchioapă. La fel cum pe vremea "împuşcatului" mai nimeni nu-şi bătea capul să priceapă ce înseamnă "societatea socialistă multilateral dezvoltată" sau "revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă", nici acum nu pricepeau românii cum se-ntâmplă cu "tranziţia la economia de piaţă", "liberalizarea preţurilor" şi alte asemenea. O vreme, imaginea "privatizării" a fost buticul din colţ, iar "pluripartidismul" - vânzoleala de inşi simpatici, în naivitatea lor, care vorbeau la televizor vrute şi nevrute.
Pentru unii oameni obişnuiţi, schimbarea a căpătat forme cât se poate de concrete. Bunăoară, mii de cetăţeni au constatat că nu mai locuiesc la aceeaşi adresă, unii dintre ei nici chiar în acelaşi oraş. Şi nu, nu pentru că s-ar fi mutat în altă parte. Ci pentru că în cursul anului 1990, şi chiar mai târziu, sute de străzi şi câteva localităţi şi-au schimbat numele vechi "comunist", cu unul nou, "democrat". "Ca urmare a victoriei revoluţiei din decembrie 1989, se spunea în Decretul-lege numărul 100 din 14 martie 1990, este necesar să se stabilească noi norme de atribuire şi schimbare a denumirilor, întrucât un număr important de localităţi, unităţi economice, social-culturale şi altor obiective li s-au atribuit denumiri legate de evenimente politice şi istorice din perioada dictaturii, precum şi numele unor persoane ale fostului regim, care nu sunt în concordanţă cu înnoirile vieţii politice şi sociale din România." Că schimbarea denumirii străzilor presupunea ca locuitorii să-şi schimbe automat actele de identitate, a fost un aspect mai puţin important. Ce n-a
