Am fost cu un prieten sa asistam la o conferinta a profesorului Bogdan Murgescu in Bucuresti, la un cunoscut centru de cercetare. Intr-un amfiteatru maricel, vreo 20 de oameni prezenti. Dupa o ora si jumatate de prezentare interesanta a evolutiei Irlandei, Murgescu invita sala sa puna intrebari. Dupa citeva "naivitati" de incalzire, cineva arunca chestiunea cea mai grea care-l lasa pe prof cu gura cascata: totusi, ce mai incolo si incoace, domnule Murgescu, pe ce e bine sa pariem acum, pe euro, leu sau dolar? Aceea a fost vocea educatiei economice din multe medii romanesti: bun, facem economie, facem, dar pina la urma nu aflam si noi in ce valuta trebuie sa ne tinem banii? Dincolo de anecdota, dincolo de un gust inca redus pentru investigatia istorico-economica (se poate vedea si in tirajul sau audienta publicatiilor financiare), sta insa o carte care e probabil dintre cele mai importante si fertile din ultimul deceniu: Romania si Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010). Date economice filtrate, discutate, comparate, analize atente ale intrepatrunderilor dintre decizia politica si reactia economiei, ipoteze sclipitoare expuse pe o jumatate de pagina (intre doua tabele, eventual) care ar putea constitui ele insele subiecte de studiu pentru grupuri intregi de cercetatori. Murgescu face o demonstratie in forta de stiinta vie: acuratetea informatiei, atentie maxima in judecati si gust pentru contrariere, demitizare pina si a religiilor demitizarii. Istoricul are voluptatea decupajului Povestea economica a Romaniei ultimei jumatati de mileniu da fiori aproape literari, cel putin in partea dedicata istoriei moderne, secolele al XIX-lea si XX. Senzatia de amar si de identificare cu inaintasii, cu implinirile si esecurile lor - mai ales cu esecurile - e coplesitoare. Dintre cifre si tabele si panorame istorice sau mininaratiuni politice, se desprinde un infinit