Sinuciderea este a doua cauză a mortalităţii tinerilor, potrivit statisticilor şi studiilor făcute de psihologi. „Adevărul de Seară” a reconstituit, cu ajutorul psihologilor clujeni „portretul robot“ al adolescentului predispus la sinucidere.

Potrivit psihologului Voichiţa Dumitru, vârsta critică la tinerii care ar putea avea gânduri sinucigaşe este cuprinsă între 15 şi 19 ani. Specialistul a prezentat o serie de comportamente care pot trage părinţilor sau dascălilor semnale de alarmă cu privire la potenţialii adolescenţi sinucigaşi, în cadrul conferinţei „Prevenirea Comportamentului Suicidar la Adolescenţi”, organizat în acest sfârşit de săptămână la Cluj, de Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului.

Psihologii spun că adolescenţii realizeaza un progres intelectual apreciabil pe parcursul unei perioade scurte de timp, doar 12-24 de luni. Aceste schimbări sunt reflectate prin dezvoltarea abilităţii de a gândi abstract şi ipotetic. În general, adolescenţii idealizează lumea din jurul lor. Însă, atunci când realitatea nu corespunde aşteptărilor şi iluziilor lor, ei sunt cuprinşi de deziluzie.

Potrivit psihologului Voichiţa Dumitru, potenţialii sinucigaşi văd lumea în termeni rigizi, doar în „alb şi negru“, fără nuanţe. De asemenea, adolescenţii cu astfel de înclinaţii, când au şi factori care le-ar putea declanşa depresii (deziluzii în dragoste, rezultate şcolare slabe, situaţie tensionată în familie, poate chiar violenţă în familie) nu sunt capabili să găsească soluţii la aceste problem, astfel că ei consider sinuciderea o soluţie a tuturor problemelor. Ei au o încredere în sine foarte scăzută. De aceea, subiectul trage concluzii generale pornind de la situatii particulare, după modelul „tot ceea ce fac este greşit”. Acelaşi profil psihologic arată că adolescentul cu înclinaţii suicidale accordă atenţie doar aspectelor negative ale vieţii. „Nu am avut