Un sondaj de opinie pe tema percepţiei publice a învăţământului românesc, realizat de Institutul Irescop în perioada 6-8 septembrie, arată că 61% dintre români au o părere proastă şi foarte proastă despre şcoala românească şi tot atâţia ar prefera sa-si trimita copiii la studii in strainatate. Cateva motive pentru aceasta stare de lucruri le dau tot cei intervievati: 69% spun învăţământul românesc nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă, 78% apreciaza că educatia este centrata prea mult pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe. Prin urmare, 71% din cei chestionaţi cred că absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi, iar 77% că diplomele nu mai au nici o valoare, ceea ce face ca 86% să considere că actualii elevi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut. Totodată, 80% din români consideră că profesorii sunt prost plătiţi, în timp ce 51% apreciază că sunt slab pregătiţi.

Asta mi-a amintit de un interviu acordat de Solomon Marcus publicaţiei Revista 22, luna trecută. Venerabilul academician povesteşte:

(…) am avut întâlniri cu copii de clasa a V-a la Liceul german, unde m-au întâmpinat aliniaţi şi, în momentul în care am intrat, au spus toţi în cor: „Noi suntem copii cuminţi!“. Pentru că eu caut întotdeauna să pornesc dialogul de la ce spun ei, le-am zis: „Am uitat ce este un copil cuminte, vă rog să-mi amintiţi“. Am început să culeg de la ei diverse definiţii ale copilului cuminte şi, dintr-o dată, am pus degetul pe rană, pentru că o definiţie suna aşa: „Un copil cuminte este un copil care nu vorbeşte neîntrebat“. Această definiţie îţi arată cât de nociv este sistemul nostru educaţional! Unul dintre pariurile mele este să dezvoltăm atitudinea interogativă în rândul elevilor, să-i învăţăm pe copii să întrebe. Am fost în Finlanda în iunie şi mi-a povestit un părinte că, având un copil la grădiniţă, educatoarea i-a atras atenţia că fiul lui