Cu muzica, pictura, sculptura şi arta marionetelor, proiectul ZARVA a adus o pată de culoare în oraşul olandez Vaals, locul unde se întâlnesc geografic Olanda, Belgia şi Germania. Devenit modul predilect de comunicare al româ-nilor, zarva poate face şi mult bine, mai ales dacă obiectul ei vizează fixarea unor repere culturale reprezentative în conştiinţa celor care aud, altminteri, despre noi numai nenorociri.

Organizat de Asociaţia VBC, cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Programul CANTEMIR, proiectul ZARVA a creat o rupere de ritm - desigur, culturală - prin intermediul artei plastice, a celei componistice şi a celei interpretative, precum şi printr-o inedită prezenţă a tradiţiilor populare româneşti în viaţa unei comunităţi în care imprevizibilul şi discontinuitatea practic nu există. Deloc deranjaţi de fenomen, ba chiar încurajându-i cu căldură pe artiştii prezenţi, locuitorii din Vaals, spaţiu de întâlnire a culturilor olandeză, germană şi belgiană în euroregiunea Maas Rhein, au primit festivalul cu deschiderea specifică unei populaţii multiculturale prin însăşi trăsăturile locului.

Partenerul local al festivalului, De Kopermolen Cultural and Art Center, şi-a asumat cu onoare rolul şi aşa se face că putem povesti acum despre un şir de manifestări cu sală plină. Urmărind reacţiile la manifestările ZARVEI din partea unei populaţii care ar avea ca echivalent în România locuitorii oraşului Gheorghieni, de exemplu - pentru a păstra oarecum nota multiculturală şi pe cea a numărului de locuitori - mi-am dat seama cât de norocoşi suntem. Pentru că, deşi România a adunat un regretabil capital resentimentar în rândul populaţiei tuturor ţărilor din vestul Europei cel puţin, mai poate totuşi să provoace entuziasm în rândul acestora prin acelaşi cal de bătaie şi anume dimensiunea spirituală naţională.

Bun-simţ artistic

Artiştii plastici Para