Deşi suprafaţa cultivată ecologic a crescut în ultimii ani, numărul producătorilor s-a diminuat constant. Ei preferă să exporte materia primă, iar produsele finite sunt importate ulterior la preţuri mai mari. Piaţa locală a produselor bio nu depăşeşte 1% din consumul autohton, în timp ce în alte ţări, precum Germania, acestea acoperă 5% din total.

Suprafaţa cultivată ecologic din România, adică fără folosirea de pesticide, a crescut de la 190.000 de hectare în 2007, la 240.000 de hectare anul trecut. În 2010, aceasta ar putea ajunge chiar la 250.000 de hectare. În ciuda acestui fapt, numărul celor care practică agricultura ecologică a scăzut semnificativ, de la 4.100 în 2008, la 3.200 în 2009, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Astfel, producţia de alimente ecologice a scăzut anul trecut la 74.000 de tone, de la 90.000 de tone în 2008.

Citiţi şi:

Mâncare sănătoasă, doar pentru românii cu bani

Românii nu ştiu ce înseamnă produse bio

„Majoritatea producătorilor exportă materia primă pentru că la noi nu există unităţi de procesare, iar produsele se întorc sub formă de produse finite, la preţuri mult mai mari. Suntem în situaţia în care un produs bio este şi cu 30% mai scump decât unul tradiţional", explică Radu Panait, directorul distribuitorului de produse bio Natura Land.

Fără sprijin de la stat

Panait spune că singurul aliment ecologic românesc pe care l-a vândut este mierea. „La ora actuală ştiu că în sectorul lactatelor mai putem vorbi de procesare şi mai sunt şi două brutării care produc pâine bio fără adaosuri", mai spune el. Majoritatea produselor vin din Germania, Olanda sau Italia. De exemplu, o cutie de cereale din grâu ecologic importat din Germania ajunge să coste 15 lei, faţă de opt lei cutia de cereale care nu sunt obţinute din culturi bio. România este singura ţară europeană care nu primeşte subven