Există posibilitatea ca o valoare scăzută a inflaţiei lunare să fie un semnal al dificultăţilor economiei? În cazul inflaţiei de doar 0,2% din august 2010, da.
Comercianţii nu au putut majora preţurile pentru că cererea este în scădere vertiginoasă. În condiţii normale, o inflaţie cât mai redusă este benefică pentru economie. Dar în acest caz, acest semnal aduce întrebarea cât de dur se va ajusta economia ca urmare a ultimelor constrângeri.
Faptul că majorarea TVA de la 19% la 24%, ceea ce tehnic înseamnă o scumpire a produselor cu 4,2%, nu a produs în primele două luni de la aplicare decât o scumpire medie de 2,8% (inflaţia în iulie a fost de 2,6%) arată că firmele au căutat să absoarbă o mare parte din majorarea preţurilor.
Însă cu ce costuri? Se va vedea când va apărea rata şomajului pe aceeaşi lună.
Pe de altă parte, este posibil ca multe reţele de retail să fi fost suprinse cu preţuri din ofertele din cataloage, fiind nevoite să le păstreze la nivelul stabilit în reclame, astfel încât efectul majorării TVA să se transmită chiar şi în septembrie sau octombrie.
În plus, luna august este tradiţional o lună cu deflaţie, deci cu o scădere a preţurilor medii de consum, ca urmare a venirii pe piaţă a fructelor şi legumelor de sezon.
Dar lanţurile de cafenele, de exemplu, simt că scăderea puterii de cumpărare este cauza profundă. Proprietarul lanţului de cafenele Turabo, Tudor Niculescu, confirmă situaţia din august: a fost cea mai rea lună din ianuarie 2009 încoace, a spus el recent într-un interviu pentru Business Magazin.
Oamenii nu mai ies la restaurant, merg mai rar la frizer, pleacă în vacanţe de trei zile în loc de o săptămână, amână renovarea casei. Toate acestea se transmit în lanţ în economie, iar în lipsa cererii, afacerile intră rând pe rând în blocaj.
Există opinia în acest moment că numai şi numai austeritatea
