Intoleranţi cu minorităţile sexuale, dar primitori cu imigranţii, amatori de concerte, dar neduşi pe la balet şi operă, neîncrezători în oameni, dar iubitori de politică, românii se dovedesc poporul cu cel mai scăzut interes în „a învăţa pe tot parcursul vieţii“, dintre cele 27 de naţiuni din UE. Premianţii clasei sunt danezii şi suedezii, perfect adaptaţi viziunii occidentale despre lume şi viaţă.

„La noi se face şcoală, nu ca dincolo“ – este una dintre credinţele care, alături de cea că suntem ospitalieri şi harnici, ne-a făcut, ani de-a rândul, să ne simţim bine în pielea noastră de români. În timp ce ne mândream cu olimpicii la matematică sau râdeam sănătos la videoclipurile în care americanii răspundeau greşit întrebărilor banale de geografie, aveam în noi certitudinea că naţia română are carte mai multă decât altele. Doar că, luate la puricat, lucrurile nu stau deloc aşa.

În fapt, s-a stabilit că noi, românii, suntem cei mai slabi la învăţătură din Europa. Aceasta este concluzia indicelui ELLI (European Lifelong Learning Indicators), dat recent publicităţii de fundaţia germană non-profit Bertelsmann. Ce este acest Indice European al Învăţării pe tot Parcursul Vieţii? Nimic altceva decât un instrument sociologic, care măsoară educaţia pe care o acumulează europenii de când se nasc şi până mor, în şcoli, la locul de muncă, în comunitate şi în viaţa personală.

Continuarea aici, pe Corso. Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter

Intoleranţi cu minorităţile sexuale, dar primitori cu imigranţii, amatori de concerte, dar neduşi pe la balet şi operă, neîncrezători în oameni, dar iubitori de politică, românii se dovedesc poporul cu cel mai scăzut interes în „a învăţa pe tot parcursul vieţii“, dintre cele 27 de naţiuni din UE. Premianţii clasei sunt danezii şi suedezii, perfect adaptaţi viziunii occidentale despre lume şi viaţă.

„La noi se fac