Criză cu repetiţie

Asistăm în aceste zile la un spectacol nou, neobişnuit, dar oarecum familiar. Sistemul bancar-financiar al României este victima unor atacuri concentrice foarte periculoase. Cetăţenii înşelaţi şi ameninţaţi cu pierderea economiilor depuse într-un fond privat de risc, falimentar, îşi cer drepturile. Băncile româneşti de stat, între care BCR, sunt confruntate cu cereri imense de lichidităţi. Astfel de presiuni ar pune în pericol, pretutindeni, sistemul bancar, dar şi stabilitatea politică a democraţiei. Instituţiile statului caută soluţii precipitate, dar şi determinate. Presa descoperă vinovaţi, filiere oculte, planuri teribile de îmbogăţire a unora şi destabilizare a celorlalţi şi a ţării. Politicienii sunt fie neputincioşi, fie demagogi, inventând alte scenarii şi căutând profilarea partizană. (...) O stare de frică şi rele presimţiri a pus din nou stăpânire asupra României.

Noutatea constă în dimensiunea financiar-bancară a crizei. După scandaluri politice, în relaţia neclară a „firului roşu“ cu Moscova şi cea a „filierei franceze“, explodează acum un faliment bancar, cu implicaţii sociale nebănuite. Între cele trei scandaluri există cu siguranţă o legătură. În spatele FNI şi al băncilor care-i stau în spate se ascund interesele reprezentanţilor fostei Securităţi, regrupaţi în partidele neocomuniste şi cercurile de afaceri interesate în blocarea şi încetinirea privatizării. (…)

Sistemul politic românesc e în continuare virusat. Viruşii sunt rezistenţi, vin dinspre trecut, adesea pe aripile vântului de Răsărit. Teroriştii din decembrie 1989, forţele de instrumentare a mineriadelor şi conflictelor interetnice, animatorii strategiilor antioccidentale voiau să-şi revină din deruta scandalurilor internaţionale în care au fost surprinşi, prin crearea unui seism financiar-social exploziv. Se pare că n-au reuşit. Măsura nocivităţii lo