- Cultural - nr. 628 / 14 Septembrie, 2010 Dar "banchetul" fericirii n-a tinut prea mult. Ungurii au nesocotit grav forta si vointa romanilor, care, reuniti in Blajul rezistentei nationale, au dat semnalul de chemare la lupta. Incepea etapa de radicalizare a romanilor, cu forte reunite, la care s-au raliat si revolutionari din Moldova si Tara Romaneasca. Erau, la Blaj, in fata Catedralei, langa ardeleni, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Gheorghe Sion, Lascar Rosetti, Alecu Russo, dar si Dumitru Bratianu, cel care avea sa puna temelia Romaniei moderne. Acolo, la Blaj, s-au cunoscut cu Simion Barnutiu, Aron Pumnul, Timotei Cipariu, Vasile Moga, Andrei Saguna, Ioan Lemeni, Ioan Axente Sever, Al. Papiu-Ilarian... Kossuth si "Gazeta de Pesta" ("Pesti Hirlap") pe care a condus-o o vreme, a innegurat atmosfera, "trompetand" numar de numar: "Sa ne grabim, sa ne grabim, sa ungurim pe toti croatii, romanii si schiaii, ca de nu, perim! "... Alt "ideolog", Nicolae Wesselényi, dadea si alt verdict: "Numai acei romani sa capete drepturi de cetatean, cari se vor face unguri!...". Si era doar inceputul instituirii "Fabricilor de unguri"! Iar aceste pietre de moara care macinau constiinte erau deja instalate si in bisericile romanilor, fortand si traducerea cartilor bisericesti in unica limba permisa de Kossuth si acolitii sai: limba ungureasca! Acesta era contextul in care se pregateau marile atentate impotriva romanilor. Cele care au inspaimantat o Europa civilizata... Impotriva acestor faradelegi s-a ridicat, la cei 24 de ani ai lui, tanarul Avram Iancu. Si-n sufletul lui mai zanganeau ca mii de mitraliere ucigatoare cuvintele incendiare ale discursului lui Wesselényi, atunci cand s-a votat anexarea Ardealului la Ungaria... Un vot la care n-au facut pasul inapoi nici sasii, desi se intrevedea si sosirea clipei in care aveau si ei sa ajunga in malaxoarele ucigatoare ale fabrici