Acordul cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Uniunea Europeană prevede finanţarea statului elen până în 2012. Ce se va întâmpla după această dată? Unii analişti spun că singura soluţie este restructurarea datoriei. Oficialii eleni susţin însă că se pot descurca şi fără ajutor extern.

Înainte de a primi, în mai, prima tranşă din pachetul de urgenţă, la care Uniunea Europeană (UE) contribuie cu 80 de miliarde de euro şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) cu 30 de miliarde de euro, datoria publică a Greciei era de 113% din Produsul Intern Brut (PIB). În august, aceasta a ajuns la puţin sub 130% din PIB. În 2013, după ce acordul cu FMI şi cu UE se va încheia, datoria publică a Greciei se va ridica la cel puţin 149% din PIB, informează Reuters.

AJUTORUL DE LA UE, MUMĂ SAU CIUMĂ?

Mai mult, în următorii doi ani, Grecia are de răscumpărat obligaţiuni guvernamentale în valoare de 70 de miliarde de dolari. Toate acestea în contextul în care veniturile statului în 2009 au fost de numai 36,9% din PIB (media în UE este de 43,9%), iar cheltuielile s-au ridicat la 50,4%, diferenţa concretizându-se într-un deficit bugetar de 13,6%.

Citiţi şi:

Grevă pe termen nelimitat pentru transportatorii din Grecia

FMI, mulţumit de progresul Greciei

Mark Mobius, preşedintele Templeton Asstet Management, susţine că Grecia nu va reuşi să-şi răscumpere obligaţiunile emise chiar şi după ce a primit ajutor de la FMI şi de la UE, singura soluţie a statului fiind restructurarea datoriilor. „În esenţă, Grecia a intrat deja în incapacitate de plată. În opinia mea, aceasta va prelungi termenele de plată. Îşi va restructura datoria", a declarat Mobius, citat de Bloomberg.

Să presupunem că statul va reuşi să obţină dobânzi mici, de exemplu 8%, ceea ce pare nerealist în contextul în care costurile asigurării împotriva riscului de neplată (CDS) pent