Miza pare mai mică, întrucât în aceste alegeri vor fi selecţionaţi liderii locali care vor reprezenta populaţia afgană în camera inferioară a parlamentului şi care nu are aceleaşi puteri, aproape discreţionare, pe care le are guvernul central, condus de preşedintele afgan, Hamid Karzai. Cu toate acestea, datorită specificităţii socio-politice a societăţii afgane, unde legăturile tribale şi de familie sunt foarte pronunţate şi practic depăşesc în importanţă structurile administraţiei locale şi chiar centrale, alegerile parlamentare vin să coaguleze formarea unor poli de putere în interiorul ţării.

Afganistanul continuă să fie puternic divizat pe criterii etnice. Paştunii, majoritari în sud şi sud-est, sunt principala preocupare a forţelor de menţinere a păcii şi a guvernului central, deoarece din rândul lor provine majoritatea grupărilor insurgente. În nord şi vest, tadjicii şi uzbecii sunt grupaţi în arii compacte, unde liderii locali îşi exercită influenţa direct, atât la nivelul instituţiilor locale, cât şi asupra administraţiei guvernamentale centrale. Contracandidatul preşedintelui Hamid Karzai la alegerile de anul trecut, Abdulah, îşi are baza de susţinători printre tadjici.

Hazara (de origine turkmenă), o altă importantă minoritate oprimată de-a lungul secolelor, a devenit în ultimii ani o importantă sursă pentru clasa de mijloc a mediilor urbane. Majoritatea organizaţiilor internaţionale a preferat să angajeze în special din rândul minorităţii hazara, întrucât aceştia sunt foarte loiali străinilor, pe care îi consideră salvatorii lor de la oprimarea suferită sub regimul taliban şi al majorităţii paştune în general. Astfel, în numai câţiva ani, mii de avocaţi, profesori, doctori, sociologi, ingineri şi lideri ai comunităţilor hazara s-au constituit într-o nouă clasă de gulere albe, în total contrast cu statutul acestora de clasă de jos a societăţ