După 1989, o dată cu căderea regimurilor comuniste din estul Europei, zona a redevenit interesantă pentru organizaţiile masonice. Printre asociaţiile cu scopuri declarat umaniste care au invadat teritoriul de dincolo de Cortina de Fier s-a numărat şi Rotary Internaţional.
Primele cluburi s-au înfiinţat în Uniunea Sovietică, Ungaria, Cehoslovacia şi Polonia. Pe listă figura probabil şi România, devreme ce, imediat după "revoluţie", la Bucureşti au ajuns emisari francezi rotarieni. Prilejul l-a constituit transportul de medicamente spre Varşovia, unde tocmai apăruse o filială. Din capitala poloneză s-a ajuns lesne în cea română. Un misterios Andy Bolsakov a fost omul de legătură între rotarienii sosiţi cu misie şi noua putere de la Bucureşti. Din cercurile protipendadei dâmboviţene au fost atraşi primii membri ai clubului.
În ianuarie 1990, Rotary Internaţional şi Ordinul de Malta (contele Pierrdon şi Jean Soneriou) au trimis, ca multe alte asociaţii internaţionale bine intenţionate, "ajutoare" pentru România. Cu sprijinul Rotaract şi Inner Wheel (clubul soţiilor membrilor Rotary), au luat calea aerului 50 mc de medicamente destinate Spitalului 4 din Capitală.
Apoi, timp de patru luni, din februarie până în iunie 1990, Rotary a colectat 55.000 de volume în limba franceză, adunate de la particulari şi edituri pariziene. Un avocat proaspăt pensionat şi-a donat chiar biblioteca personală cu cărţi din domeniul juridic. Nu lipseau tratate de medicină, istorie, arheologie. Jacques Collette şi Jean Ascher au fost responsabili cu livrarea noului transport care a ajuns la destinaţie în vara lui '90. "Am putut să constituim un camion complet, aducând 22 tone de cărţi, destinate în primul rând, cum spuneam, Bibliotecii Centrale Universitare - lucrări de înaltă referinţă", declara Jacques Collette ziarului România Liberă la 11 iulie 1990.
