A realizat zeci de lucrări de tapiserie de mari dimensiuni, care se află acum în muzee de peste hotare.

La început a făcut lucrări de tapiserie pentru a-şi decora locuinţa şi apoi cabinetul medical al soţiei. Ulterior a început să expună şi să fie invitat în diferite ţări. „Am fost invitat de două ori la Bienala de la Veneţia, dar nu mi-am permis să plătesc taxa de 2.000 de dolari“, mărturiseşte Nicu Zeleznicov. Artistul povesteşte că s-a întâlnit cu tapiseria abia după facultate şi că i-a luat foarte mult timp să-i descopere tainele. „După facultate, am urmat cursurile Şcolii Populare de Artă din Iaşi, la Secţia Sculptură. Acolo am văzut, la expoziţia de sfârşit de an, câteva lucrări. Am încercat să fac şi eu, dar nu stăpâneam tehnica necesară“, îşi aminteşte Zeleznicov.

Cu toate acestea, ideea l-a urmărit de-a lungul anilor.„Prin anii ’85-’86, la Muzeul de Artă din Constanţa, am văzut o lucrare de dimensiuni mari făcută dintr-o fibră textilă fabricată din frunze de palmier şi atunci mi-am dat seama cum se poate face, că pot îmbina prima iubire, sculptura, cu tapiseria“, mărturiseşte el.

Încurajat de Sabin Bălaşa

Prima lucrare realizată de el a fost în 1987 şi a făcut-o cadou. A continuat să ţeasă şi a decorat locuinţa cu şapte, opt lucrări. Erau destule pentru o expoziţie, iar prima apariţie în public a fost la Galeria Uniunii Artiştilor Plastici din Piatra Neamţ. De aici a fost invitat la Centrul Cultural Slovac din Bucureşti şi peste hotare. „Am primit o frumoasă încurajare din partea pictorului Sabin Bălaşa. I-am trimis acestuia, prin cineva, fotografii cu lucrările mele. A fost foarte impresionat de lucrări şi a exclamat: «Unde a stat ascuns omul acesta de nu îl cunosc?!»“, povesteşte bărbatul. Anul acesta, Nicu Zeleznicov a participat cu lucrări la trei trienale, în Polonia, Ucraina şi Lituania.

Profil

Născut. 11 mai 194