De cate energie este nevoie pentru a pune o cireasa pe un morman de balegar? In Romania e necesar doar un ministru plictisit, dar niciun efort nu e precupetit in zadar.
Ne trebuie mereu mostre de tavalit veacul spre a-i pune capastru din flanel si botosei, si daca efectul este numai cunoasterea, tot am rezolvat ceva. Nu tine de foame, dar se cheama ca ne desteptam mereu. Pana la ce nivel trebuie sa urce, insa, intelegerea pentru a conchide cat suntem de dobitoci?
Citesc in "Gandul" ca ministrul Sanatatii isi consuma prezentul pentru a clasifica spitalele dupa structura oganizatorica, tipul serviciilor medicale, consistenta personalului de specialitate, continuitatea asistentei medicale si dotari.
Vom avea asadar certificate pentru spitale de cinci stele si pentru spitale mai naspa, nivelul cel mai de jos mergand pana la un inventar care contine un dulap cu seringi de unica folosinta venite cu titurile cu ajutoare in urma cu 20 de ani, un aparat de masurat tensiunea arteriala, doua legaturi pentru cap, 200 de paturi si un catel destoinic, conditionat sa apere avutul obstesc cu pretul vietii. Resursa umana? Un postas iesit la pensie instruit la seral sa faca injectii, doua moase care n-au prins joburi in strainatate si un director economic.
Care este ratiunea proiectului aflat in dezbaterea publica? Regandirea sistemului de finantare, desigur, cu scopul de-a administra saracia cat mai judicios. Unitatile de cinci stele vor primi bani mai multi, deoarece investigatiile cele mai moderne, de pilda, sunt scumpe. Pe cale de consecinta, spitalele din orasele mici, unde tot ce poate spera un mosulete aflat in criza de rinichi este sa primeasca un piafen si un hap de somn, vor avea libertatea sa spere la canci.
Sau vor decupa din ziare spusele consilierului prezidential Catalin Avramescu despre tratarea hipertensiunii
