Decizie De dragul aderării la UE, Belgradul e dispus să accepte independenţa fostei provincii. Rezoluţia adoptată săptămâna trecută de Adunarea Generală a ONU deschide calea negocierilor directe între Serbia şi Kosovo sub „patronajul“ Uniunii Europene.
După dezbateri din care n-au lipsit momentele tensionate - reprezentanţii Serbiei au acuzat prezenţa în public a unor lideri kosovari şi a preşedintelui Fatmir Sejdiu, invitaţi de Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi Statele Unite - Belgradul a acceptat prezentarea rezoluţiei, în forma dorită de europeni. Un proiect iniţial, înaintat de Belgrad, prevedea începerea unor discuţii directe cu Priştina, dar prezenta ca inacceptabilă declararea unilaterală a independenţei Kosovo. Bruxelles-ul a cerut Serbiei să-şi retragă proiectul, în caz contrar ameninţând cu suspendarea procesului de aderare a ţării la UE.
Presiuni uE
Sârbii au cedat presiunii, pasajul care prevedea evaluarea independenţei Kosovo fiind eliminat din textul adoptat. Altfel spus, Belgradul s-a declarat pregătit să negocieze cu Priştina fără a mai ridica problema statutului, pentru prima dată de la data proclamării independenţei provinciei, la 17 februarie 2008. Gestul a fost apreciat la nivel UE, oficiali europeni promiţând că vor susţine integrarea Serbiei în Uniunea Europeană. Rezoluţia este "o foarte bună bază pentru transmiterea cererii de aderare a Guvernului sârb către Comisia Europeană", a apreciat ministrul de Externe german Guido Westerwelle, iar şeful diplomaţiei suedeze Carl Bildt a precizat că "acest lucru s-ar putea petrece înainte de sfârşitul anului".
O umbră de suspans se mai păstrează totuşi în privinţa evoluţiilor viitoare, preşedintele sârb Boris Tadic având grijă să sublinieze că rezoluţia, rezultată dintr-un "compromis" cu europenii, nu înseamnă deloc recunoaşterea independenţei Kosovo.
Majoritatea ana
