Sa ne ferim sa spunem ca Romania este o tara in haos, unde institutiile statului si-au pierdut autoritatea. Sa nu ne imaginam ca, daca statul a pierdut controlul in cele mai importante domenii, precum sanatatea, educatia si, mai nou, serviciile de ordine si preventie, ar fi un semn al lipsei autoritatii in alte zone.

Paradoxul care socheaza astazi in Romania este ca, in ciuda faptului ca statul si-a luat mana de pe sistemul de sanatate, de pe invatamant si risca sa ramana si fara paza si ordine, in urma protestelor spontane ale politistilor, acelasi stat incearca sa isi intareasca autoritatea exact acolo unde nu ajuta cu nimic cetateanul, ba chiar lucreaza impotriva lui.

Nu mai avem nici sanatate, nici invatamant, nici administratie si nici protectie, nu mai suntem aparati de stat, insa ne simtim tot mai des furati, amenintati si abandonati in mojlocul unei tari unde nimic nu mai functioneaza.

Traian Basescu, presedintele care promitea la inceputul celui de-al doilea sau mandat la Cotroceni ca isi propune sa modernizeze Romania, declara acum ceva vreme in urma ca romanii pot pleca in afara sa isi caute bunastarea. Ca o implinire a visului de-o viata, cetatenii tarii sunt sfatuiti sa impinga fuga in pribegie prin Europa, daca viata in tara a devenit de nesuportat.

O viziune suprarealista de modernizare a statului - alungarea cetatenilor, in numele reformarii. Pentru profesorii care se vaita ca nu le mai ajung banii, presedintele le recomanda sa isi mai ia doua trei job-uri, pe langa orele la catedra, ca si asa muncesc prea putin. Ca si cum pregatitul orelor si perfectionarea cadrelor didactice s-ar putea face in timpul orelor de prestatie ca agent de vanzari, pe strada.

Sa ne ferim sa privim Romania ca pe o tara in colaps economic si social. Nici spectrul falimentului care ii sperie pe unii nu este inca atat d