Un protest sindical care nu paralizeaza n-are nicio noima. Daca nu paralizeaza inseamna ca nu-i momentul, si daca nu-i, nu poti decat sa deduci ca pragul suportabilitatii n-a fost atins. Poftiti si mai taiati din leafa, puneti, naibii, impozit pe pensie, impingeti batranicile in fata masinilor si scoateti algocalminul din fondul principal de cuvinte. Si voi, ce cascati gura? Tineti o disponibilizare, grasilor!

Ca pana la urma, cu ce se ocupa un lider sindical? Face business, se aude din prima banca. Foarte bine, Georgeta, nota 10. Si daca nu face? Ei bine, daca nu-i iese nimic, nu presteaza in strada. Sau o comite solitar, ca sa nu i se confunde simtirea cu a celor din restul centralelor sindicale, mamele lor de afaceristi! Ia poftiti de priviti la pieptul de arama, proaspat lustruit si pregatit de sageata regala!

Se poate pune intrebarea la ce le-ar folosi megaliderilor sa-si uneasca eforturile si sa arate ca macar un protest mai acatarii sunt in stare romanii sa astearna in strada. Fara veselie, fara pinguini, fara pic de umor, ci cu ochii atintiti in viitorul tot mai nesigur, cu ultima farama de demnitate de care mai este in stare un popor deznadajduit.

Sunt voci care refuza ideea ca o intreaga tara sa se stranga la kilometrul zero al constiintei, ca se blocheaza economia. Ce se blocheaza? Pai ce, noi avem economie? Poti genera o eroare intr-un Matrix definit prin lene si haos? Nu vom ajunge niciodata sa afirmam "There is a glitch in the system" pentru simplul motiv ca acesta nu exista. Daca ar fi posibila, peturbatia ne-ar ajuta sa ne vina mintile la cap, ori nu e cazul sa ne iluzionam. Suntem demult pe Mekong, care este teribil de incapator.

Dar daca cea mai autorizata (nu credibila!) voce a protestului, cea care are revolta sociala in fisa postului, nu reuseste sa cante la unison, desigur ca guvernantii isi vor ve