Legea unică a pensiilor adoptată de deputaţi stabileşte aceeaşi vârstă de ieşire din activitate pentru ambele sexe - 65 de ani. Din 2011, toţi pensionarii, mai puţin cei proveniţi din magistratură, vor primi pensii corespunzătoare contribuţiilor plătite de-a lungul activităţii.
Pensionarea la 65 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, penalizări mai mari în cazul retragerii din activitate înaintea acestei vârste, pensie proporţională cu contribuţiile la fondul asigurărilor sociale, menţinerea punctului de pensie la 39% şi eliminarea pensiilor speciale. Acestea sunt principalele prevederi cuprinse în Legea pensiilor, care a trecut ieri de Camera Deputaţilor în varianta propusă de Guvern.
Citiţi şi:
Timişul este codaş în topul pensiilor din ţară
Inedit: Pensionarii din Timişoara reîncep şcoala cu emoţii şi nerăbdare
Pensionarii din Sălaj se revoltă: Noua lege a pensiilor, un „genocid"
Premierul Emil Boc a declarat după adoptarea proiectului de lege că actul normativ va limita deficitul din 2011 al fondului de pensii la aproximativ trei miliarde de euro. În caz contrar, bugetul de stat ar fi trebuit să alimenteze cu cinci miliarde de euro golul de la pensii.
Ce se întâmplă cu „specialii"
Potrivit noii legi, bărbaţii se vor retrage din muncă la 65 de ani, începând cu 2015, iar femeile îi vor ajunge din urmă abia în 2030. De exemplu, primele femei care se vor pensiona la 65 de ani sunt cele născute în ianuarie 1965. Pentru cele născute înainte de această dată, vârsta de pensionare va creşte treptat, cu cinci-şase luni pe an. Astfel, o femeie născută în decembrie 1964 se va pensiona în noiembrie 2029, la vârsta de 64 de ani şi 11 luni.
Sindicatele s-au opus egalizării vârstei de pensionare în primul rând pentru că românii, în mai mare măsură decât alţi cetăţeni ai Europei, au şanse foarte reduse de a-şi
