Moartea unui tânăr de etnie romă, în noaptea de 16 spre 17 iulie, a declanşat un val de evenimente care au condus treptat la actuala dispută cu UE. Sursa: AFP PHOTO
Când Luigi Duquenet - un francez de etnie romă în vârstă de 22 de ani, căutat pentru furtul unei maşini - a fost împuşcat mortal de un jandarm după ce a refuzat să oprească la un control de rutină, presa a semnalat incidentul ca pe "un simplu fapt divers", comentează cotidianul "Le Monde".
În numai două luni însă, situaţia s-a schimbat radical, şi Franţa a ajuns să dea socoteală Uniunii Europene şi Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru modul în care îi tratează pe romi.
Lucrurile au început să se complice la o zi după decesul lui Luigi Duquenet, când circa 50 de romi care protestau faţă de uciderea acestuia au atacat sediul jandarmeriei din localitatea Saint-Aignan, din departamentul Loir-et-Cher.
Cele întâmplate au atras atenţia oficialilor de la Paris, preşedintele Nicolas Sarkozy declarând, pe 21 iulie, că astfel de evenimente "evidenţiază problemele ridicate de comportamentul anumitor nomazi şi romi".
Repatrieri şi controverse la nivel înalt
Peste doar o săptămână, ministrul de interne Brice Hortefeux anunţa desfiinţarea a 300 dintre cele 600 de tabere ilegale ale nomazilor şi romilor în termen de trei luni, precum şi repatrierea "aproape imediată" în România şi Bulgaria a romilor care au atentat la ordinea publică sau au comis fraude.
Startul "repatrierilor voluntare", pe care chiar presa franceză le numeşte "expulzări", a fost dat pe 19 august, reaminteşte cotidianul "Le Monde".
Au urmat o serie de critici, proteste şi apeluri la suspendarea repatrierilor, plus o rezoluţie a Parlamentului European în acest sens, toate însă în zadar. Parisul nu a făcut niciun pas înapoi şi, marţi, comisarul european pentru jus
