- Diverse - nr. 630 / 16 Septembrie, 2010 Protagonistii cersitului in cartierele targumuresene sunt tiganii. N-am venit prin aceasta afirmatie cu nicio noutate. Nu aducem nimic nou nici cand afirmam ca tiganii cersetori sunt aproximativ egal repartizati intre ei pe sex si categorii de varsta. Ceea ce merita consemnat este orientarea spre "locul de munca" al cersetorilor. Unul dintre acestea este biserica ortodoxa. Daca in perioadele anterioare stateau in exteriorul usii bisericii, mai semnificative in acest caz fiind tigancile si cu odraslele lor, in brate, ori pe picioarele lor, fara insa a se apropia, cel putin sub aspect moral, de ceea ce definim metaforic "usa de biserica". Mai nou, ele au penetrat in interior si stau in hol, cersind bani celor ce aprind lumanari pentru morti si vii. Motivul este cat se poate de simplu: sunt mai putin vizibile de oamenii de ordine, in schimb, sunt mai pronuntat vizibile de milostivii credinciosi, care, reciclati sub aspect moral si etic dupa fiecare slujba, ies cu sufletele impacate din biserici, in caz ca mai doneaza cate un banut si pentru oamenii saraci, care n-au cu ce-si plati consumatiile prin carciumi. Dar cum slujbele nu se tin pe durata intregii zile, ci dupa un anumit program, portofelele burdusite de banet calca pragul bisericii mai rar, in consecinta, ca o masura de adaptare si de sporire a veniturilor neimpozitate, se posteaza la intrarile in magazine, cu preponderenta a celor cu specific alimentar. Daca este sa observam si sa ne explicam fenomenul de migratiune spre intrarile cersetorilor spre magazinele alimentare, explicatia ne vine la indemana: magazinele alimentare sunt mai frecventate de cumpa ratori, iar efectul psihologic asupra donatorului pecuniar este mai bun decat in alte cazuri, fiindca prin imaginea sa de toata mila cersetorul invoca tacit lipsa de hrana, nu cea de bautura, cafea si tigari. Copiii mi