Peste 100 de specialişti în arheologie aeriană prezintă la o conferinţă din Capitală ultimele descoperiri. Miile de imagini realizate de la bordul unui avion îi ajută pe cercetători să studieze cum arătau în trecut zonele peste care acum tronează oraşele aglomerate care se dezvoltă tot mai repede în ultimii ani.
Un drum medieval, o cetate sau un pârâu peste care acum tronează blocuri şi clădiri impunătoare, sunt doar câteva din cercetările făcute de la înălţime de specialiştii în arheologie aeriană.
„Zborul şi realizarea miilor de fotografii din aer este doar o primă etapă a muncii noastre. Acestea sunt apoi analizate foarte atent luni întregi, sunt selectate, se punctează zonele de interes şi se pun cap la cap sub forma unei hărţi a respectivei zone“, a explicat astăzi, cercetătorul englez Chris Musson (74 de ani).
A lucrat pentru Comisia Regală a Monumentelor Istorice din Wales, dar odată cu ieşirea la pensie şi-a continuat pasiunea. De cinci ani vine în România şi a avut ocazia să zboare şi deasupra Bucureştiului, dar a mai fost şi pe deasupra Cehiei, Germaniei, iar în Rusia a avut parte de imagini cu biserici şi sate care l-au impresionat.
La Universitate a fost un pârâu
„Dacă ne referim la Bucureşti, arheologia aeriană poate fi utilă pentru a surprinde ce era în jurul Capitalei înainte ca dezvoltarea oraşului să înghită foste sate, construcţii, cimitire pe care nu le vom mai vedea“, a declarat şi directorul Institutului de Memorie Culturală, Irina Oberländer-Târnoveanu, unul dintre organizatorii Conferinţei Internaţionale de Arheologie Aeriană.
Specialiştilor le sunt utile fotografiile cadastrale realizate cu 30-40 de ani în urmă pentru a le putea suprapune şi a vedea ce a existat sub actualele contrucţii. Cercetătorii spun că arheologia aeriană o completează pe cea terestră şi este folositoare, întrucât de la înălţime se pot
