In anul 2000, dupa prabusirea FNI, premierul de atunci Mugur Isarescu il suna pe cel care conducea intreaga ancheta, adica pe colonelul Dumitru Strava, directorul politiei economico-financiare din Inspectoratul General al Politiei Romane, punandu-i o intrebare cheie a cazului: ce erau inainte de 1989 cei 46 de sefi de filiale ale fondului. Raspunsul, venit in urma unor verificari amanuntite, a fost naucitor - 43 dintre ei au fost ofiteri de securitate.
Informatia dezvaluita acum de insusi Dumitru Strava nu este neaparat noua (mai putin partea cu telefonul premierului), dar a fost pentru prima data confirmata de anchetator. La vremea respectiva, au vorbit intens despre implicarea securitatii in afacerea FNI o gramada de oameni care astazi ii plang de mila lui SOV prin studiourile de televiziune, in frunte cu Mugur Ciuvica, fost consilier al presedintelui cel invins de securitate.
Acest bilant simplu, 43 din 46, contine, de fapt, cheia intregului dosar FNI: fosti securisti verosi, condusi de un fost informator, Nus pe numele lui conspirativ (potrivit unor recente dezvaluri de presa), specializat in escrocherii si delapidare, pentru care a fost de altfel si condamnat, au pus la cale o schema prin care sa fure nu numai economiile catorva sute de mii de romani, ci sa si capete control asupra unor institutii esentiale ale statului si asupra clasei politice.
CEC a garantat contractele depunatorilor FNI cu semnatura ministrului de Finante Decebal Traian Remes (un alt accident de parcurs al ministrului ideal in viziunea lui Traian Basescu?), CNVM a inchis ochii la toate ilegalitatile care anuntau clar prabusirea iminenta, iar ministrul de Interne Constantin Dudu Ionescu l-a mustruluit pe colonelul Strava pentru ca a indraznit sa-l puna pe SOV sub consemn la frontiera.
"Acest dosar a avut un curs normal. Am reusit intr-un timp re
