Reforma educatiei a facut saptamana aceasta un pas foarte important inainte, trecut aproape neobservat din cauza agitatiei provocate de cazul Vantu.

Senatul a adoptat un amendament la actuala lege a Educatiei, distinct de proiectul noii legi, care prevede o adevarata revolutie la nivelul finantarii invatamantului.

Amendamentul, care mai asteapta doar promulgarea, prevede ca invatamantul obligatoriu preuniversitar sa fie finantat in mod egal in sistem de stat si privat.

De fapt, nu este vorba despre finantarea invatamantului de un tip sau altul, ci de finantarea elevului. Statul acorda o anumita finantare de baza/elev, care include salariile profesorilor, manualele si bursele scolare, finantare fixa care urmeaza elevul indiferent unde se duce el.

Daca se duce la scoala de stat, atunci ea incaseaza banii, daca se duce la scoala privata, atunci aceasta incaseaza banii, iar daca taxa depaseste aceasta finantare, diferenta este acoperita, desigur, de parintii care opteaza pentru aceasta forma de invatamant pentru copilul lor.

A fost un amendament reformator, adoptat de senatori cu o imensa majoritate, mai precis cu doar 6 voturi impotriva.

Aceasta noua filosofie de finantare aduce sansa unei binecuvantate concurente in educatie, concurenta care ar putea fi una dintre cheile ridicarii nivelului unui invatamant ajuns de o calitate extrem de slaba.

Pana acum, scolile de stat erau mereu la adapost, indiferent de calitatea procesului de invatamant. Putini cati erau ei, banii veneau indiferent de rezultatele elevilor, usor de cuantificat. Un fel de "timpul trece, finatarea merge".

De acum, fiecare scoala va primi bani numai in functie de numarul elevilor pe care-i atrage. Daca prestigiul ei e mare, elevii sunt multi, iar finantarea buna. In caz contrar scoala ramasa fara bani poate f