Pragul suportabilităţii populaţiei în raport cu această guvernare pustiitoare a fost depăşit. Revoltele spontane încep să apară precum ciupercile. Situaţia socială a României a devenit extrem de tensionată. Amplificarea spontană sau organizată din punct de vedere sindical a tensiunii sociale degradează şi mai mult securitatea naţională, după lovitura extrem de puternică dată de criza economică şi proasta guvernare, aşa cum sunt ele definite prin documente oficiale.
Ţara noastră e practic într-un moment exploziv. Cuiul grenadei a fost scos. Te poţi aştepta în orice moment ca sentimentul de revoltă al populaţiei, lovită din toate părţile de Guvern, să se transforme în dorinţa de a protesta, de a ieşi în stradă. Din punctul acesta de vedere, cu siguranţă serviciile secrete cu atribuţii interne, dar şi Ministerul Administraţiei şi Internelor abundă zilele acestea în note şi rapoarte privind starea socială. Infiltrările acestor structuri în mediul sindical şi politic nu mai sunt de mult un secret pentru nimeni. Păstrând atributul şi preocupările specifice Securităţii, organismele amintite informează rapid "factorii de conducere" despre deranjul la care ar putea fi supuşi din partea unor nemulţumiţi. Cum aceştia sunt din ce în ce mai mulţi, urechile se ciulesc mai abitir. E adevărat, cu 25% mai puţin, doar sunt şi ei bugetari...
O astfel de stare de spirit n-a mai fost de la începutul anilor '90. Oamenii se manifestă zgmotos, pe un ton ridicat, revendicativ. Am auzit zilele acestea cuvinte extrem de grele adresate preşedintelui Traian Băsescu şi pupilului său, Emil Boc. Dar şi opoziţiei prea tăcute şi lipsite de oferte concrete, care să dea un pic de speranţă celor disperaţi.
Trecători mai îndrăzneţi mă opresc şi-mi sugerează să fiu mult mai dur, ca jurnalist, cu actuala putere. Le răspund că sunt alţii care-mi reproşează că aş fi şi aşa prea e
