Camera Deputaţilor a adoptat miercuri seară, după o dezbatere maraton de 10 ore, legea sistemului unitar de pensii, unul dintre cele mai importante şi mai controversate acte normative ale actualului Cabinet, cu efecte pe termen lung, stabilind că vârsta de pensionare va fi, până în 2030, de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei (63 de ani şi nouă luni pentru bărbaţi şi 58 de ani şi nouă luni pentru femei în acest moment).

Camera Deputaţilor este decizională în cazul acestui proiect de lege care, astfel, poate merge la promulgare, însă lucrurile nu par a se opri aici. PSD a anunţat că va contesta legea la Curtea Constituţională, în vreme ce sindicatele ameninţă cu proteste masive, cerându-i preşedintelui Traian Băsescu să nu promulge legea. Sindicatele contestă majorarea vârstei de pensionare, dar şi desfiinţarea pensiilor ocupaţionale şi ameninţă că dau în judecată Guvernul.

Problema vârstei de pensionare este acută în toată Uniunea Europeană confruntată cu o scădere a natalităţii şi o creştere a eforturilor pentru a acoperi fondul de pensii. În mai, Comisia Europeană a recomandat tuturor statelor UE să majoreze vârsta de pensionare şi în multe dintre ţările Uniunii problema este acut dezbătută - aprobată de politicieni, contestată vehement de angajaţi. În această săptămână, Adunarea Naţională a Franţei (camera inferioară a Parlamentului) a votat creşterea vârstei de pensionare de la 60 la 62 de ani, provocând proteste vehemente din partea sindicatelor. La noi, sindicatele nu s-au mobilizat încă.

Spania vrea să ridice vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani. Germania a ridicat deja vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani până în 2029.

Intenţia Londrei este de a creşte vârsta de pensionare la 68 de ani, iar Grecia aleargă pe acelaşi culoar.

PSD a anunţat că va contesta legea la Curtea Constituţională, însă argumentele s