„Soţia” din filmul „Marţi, după Crăciun”, Mirela Oprişor a obţinut, la începutul acestei luni, premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul de Film de la Sarajevo.
Pelicula rulează de astăzi pe ecranele din ţară. La Bucureşti, de la ora 21.00, puteţi vedea filmul la Noul Cinematograf al Regizorului Român.
Adevărul de Seară:Copilăria ta a fost marcată de filme? Pe Ana, fiica ta, o vei ghida către această meserie?
Mirela Oprişor: Copilăria mea a fost marcată de film şi teatru radiofonic şi TV. Pentru film aveam o vecină care lucra la cinematograful Patria din Braşov şi mă lăsa să intru fără bilet. Vedeam filmele de câte patru-cinci ori. Cel puţin la cele româneşti cunoşteam toate replicile. Ţin minte că în fiecare luni seară se difuza câte o piesă la TVR şi nu o pierdeam niciodată. Dacă uitam, avea grijă mama să mă cheme de la joacă. Nu am să uit niciodată emoţia pe care o aveam de fiecare dată. Visam şi eu ca fiecare fetiţă să devin actriţă... Când mi-e dor de copilărie, mi-e dor şi de teatrul de la televizor. Ana noastră sper să fie mai practică în privinţa asta.
-Cum ai lucrat cu soţul tău la „Marţi, după Crăciun”? Ce ţi-a spus la aflarea veştii?
-Eu joc cu Mimi încă din facultate. Au fost câteva filme, dar niciodată nu am jucat atât de mult timp împreună. Când am filmat, eram amândoi la primele roluri principale. Amândoi emoţionaţi. Eu eram oarecum crispată, nu-i cunoşteam pe cei din echipă, aveam impresia că tot timpul sunt judecată. Din fericire, la repetiţii mi-am învins aceste temeri şi la filmare am fost relaxată. Când am aflat că o să joc, Mimi mi-a spus: «Gata. Pot şi eu să fumez o ţigară liniştit!». S-a bucurat foarte mult.
-Veţi mai lucra împreună? Ce aţi descoperit despre voi după această experienţă?
-Sper. Deşi cred că experienţa asta o întâlneşti o dată în viaţă. Mimi m-a învăţat că orgoliul nu face bine
