Scandalul iscat în Europa din cauza expulzării romilor din Franţa a ajuns şi la urechea jurnaliştilor americani. The New York Times publică un reportaj despre situaţia romilor din România.

Ferentari - Bucureşti, România. Blocuri comuniste cu apartamente cu o singură cameră cu baie la comun şi fără apă caldă, aşa descriu jurnaliştii americani locul în care trăiesc romii în Capitala noastră.

Maria Murariu, în vârstă de 62 de ani, n-a mai găsit un loc de muncă de cinci ani.

"Nu mai e mare lucru pentru noi în România. Acum suntem în Uniunea Europeană, avem dreptul să mergem în altă ţări. E mai bine acolo", povesteşte femeia care trăieşte într-o cămăruţă cât o celulă de la închisoare.

Mii de romi români au ajuns la aceeaşi concluzie în ultimii ani şi au început să migreze în statele Europei Occidentale.

Cât de deschise sunt graniţele UE de fapt?

Migraţia în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a început să provoace reacţii explozive în timpul recesiunii economice.

Ultimul val de extindere al uniunii, când s-au integrat ţările relativ sărace România şi Bulgaria în 2007, a reînviat preocuparea că săracii, care călătoresc distanţe lungi în căutarea unui loc de muncă, vor deveni o povară pentru statele mai bogate, scriu jurnaliştii americani.

În plus, migrarea romilor ridică întrebări despre modul în care România şi Bulgaria şi-au respectat obligaţiile de a îndeplini promisiunile făcute atunci când au aderat la UE. De exemplu, România a conceput o strategie de asistare a romilor, dar nu a acordat finanţarea necesară. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy le-a cerut autorităţilor române să facă mai mult şi să-i ajute pe romi acasă.

Expulzarea romilor din Franţa nu oferă o soluţie pe termen lung, mulţi dintre romii deportaţi se gândesc deja să se întoarcă. "Ei nu fac decât să le ofere romilor un concediu plătit", spun oficial