Se cunoaşte de foarte mult timp că relaţia dintre trup şi minte este bidirecţională. Atunci când un individ suferă de depresie, întregul organism suferă, consecinţa fiind că este mai susceptibil la diverse boli iar perioada de convalescenţă este mai lungă. Există foarte multe date în literatură care confirmă relaţia dintre tulburările psihiatrice şi bolile cardiovasculare. (...)

I Publicitate niţial, studiile au fost centrate asupra impactului pe care bolile psihice, cum ar fi depresia, îl pot avea asupra evoluţiei bolilor cardiovasculare, cum sunt infarctul miocardic, angina pectorală, aritmiile şi chiar moartea subită cardiacă. Epidemiologii recunosc depresia ca un factor independent de risc pentru boala coronariană, la fel de important ca fumatul, hipertensiunea arterială şi hiperlipidemia. Conceptul că depresia exercită un efect nefavorabil asupra insuficienţei cardiace nu a fost studiat decât în ultimii ani. Depresia este o afecţiune cronică, asociată cu reducerea funcţiilor fizice şi sociale cel puţin egală cu cea cauzată de alte afecţiuni cronice. Depresia se asociază de asemenea cu o mortalitate mai mare. Datele din literatura de specialitate confirmă faptul că depresia este mai frecventă la pacienţii cu insuficienţă cardiacă decât la populaţia generală. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Se cunoaşte de foarte mult timp că relaţia dintre trup şi minte este bidirecţională. Atunci când un individ suferă de depresie, întregul organism suferă, consecinţa fiind că este mai susceptibil la diverse boli iar perioada de convalescenţă este mai lungă. Există foarte multe date în literatură care confirmă relaţia dintre tulburările psihiatrice şi bolile cardiovasculare. (...)

I Publicitate niţial, studiile au fost centrate asupra impactului pe care bolile psihice, cum ar fi depresia, îl pot avea asupra e