Peste 13,5 milioane de oameni au dat un vot pozitiv paginii pe care echipa de marketing a preşedintelui american, Barack Obama, o deţine pe reţeaua de socializare Facebook.
De altfel, actualul lider de la Casa Albă este un produs al site-urilor de socializare, un "one man-brand", aşa cum îl numesc analiştii americani. Tânăr şi perseverent, Barack Obama a înţeles că un efort în plus concretizat într-o campanie în spaţiul world wide web îi va aduce mult mai multă notorietate şi, deci, mult mai multe voturi. Cu toate acestea, părerile sunt împărţite.
În Europa se încurajează folosirea spaţiului virtual de clasele politice. Un raport al Parlamentului European (PE), dat publicităţii în prima jumătate a acestui an, insista asupra importanţei noilor platforme sociale de media, prin instrumente interactive de web şi aplicaţii ca Facebook şi Twitter. Raportul realizat de un europarlamentar danez mai arăta că, în cadrul alegerilor europene de anul trecut, pagina de Facebook a PE a reuşit să atragă în politică mult mai mulţi tineri decât în anii precedenţi.
În urmă cu câteva luni, un ziar britanic bine cotat pe piaţa media arăta că "o nouă generaţie de politicieni în devenire foloseşte dintr-o dată" reţeaua de socializare Twitter "ca şi când viaţa ei ar depinde de asta". De fapt, "cursa pentru noii lumi a internetului" are o sumedenie de obstacole şi face multe victime, ziarul referindu-se aici cu precădere la conturile false construite pe reţelele de socializare în numele unor politicieni. Pe de altă parte, un mesaj "condensat" în 140 de semne - limita de postare a unui mesaj pe Twitter - nu poate spune prea multe sau, în orice caz, nu poate oferi suficient de multe informaţii. "Nu numai că te lupţi cu tentaţia de a posta ceva ce vei regreta cel mai probabil mai târziu, dar numărul mic de semne pe care trebuie să-l scrii te-ar putea fac
