Cresterea varstei de pensionare prevazuta de noua lege a pensiilor nu este o masura populara si nu poate fi bine primita, chit ca are o aplicabilitate treptata, pana in 2030, si chiar daca nu le afecteaza decat pe femei, caci barbatii vor iesi la pensie de la 65 de ani inca din 2015 potrivit unei prevederi anterioare.
Nu este insa o masura inventata in Romania. In Franta, un milion de francezi a iesit in strada pentru a protesta, fara succes desigur, impotriva pensionarii la 65 de ani.
Germania a ridicat varsta de pensionare la 67 de ani, iar Comisia Europeana a sugerat tuturor statelor membre sa faca acelasi lucru. Niciun politician nu este incantat sa ia o astfel de masura, dar, in caz contrar, se arata in raportul CE, exista riscul "unei combinatii dureroase intre salarii mai mici si contributii mai mari".
Motivul e simplu: intreaga Europa se confrunta cu o criza demografica grava. Adica populatia activa devine de la an la an tot mai mica in raport cu numarul pensionarilor pe care trebuie sa-i sustina. Este motivul pentru care bugetele de pensii ale majoritatii tarilor europene se afla deja sub o mare presiune.
In Romania, nu mai vorbim despre presiune, ci despre dependenta de bugetul de stat, caci, deficitul a ajuns peste 3 miliarde de lei, iar perspectiva este de agravare nu de diminuare a acestuia.
Este adevarat in cazul nostru exista, pe langa criza demografica, si alte cauze specifice pentru acest deficit urias: munca la negru, migratia accentuata a fortei de munca in ultimii ani mai ales, dar si numarul incredibil de mare de pensionari anticipate (doar o treime dintre pensionari indeplinesc stagiul complet de cotizare).
In aceste conditii, cresterea varstei de pensionare era inevitabila, daca vorbim in temeni realisti. In plus, daca tot vorbim despre egalitatea intre sexe, principial nu
