Adoptarea de către deputaţi a noii legi a pensiilor, în forma propusă de Guvern, prin care vârsta de pensionare va creşte în următorii 20 de ani la 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, a născut vii controverse. Însă, avansul economic peste media europeană ar putea compensa această măsură. Sursa: Theo Pana
Pe de o parte, cei care susţin creşterea vârstei de pensionare motivează că România se confruntă cu un risc ridicat din punct de vedere demografic, care, coroborat cu deficitul bugetului de pensii, poate conduce la colapsul sistemului.
De partea cealaltă, alte voci spun că România nu le poate oferi salariaţilor condiţii de viaţă şi de muncă comparabile cu cele din alte state ale Uniunii Europene, astfel că şi speranţa de viaţă este mai redusă cu aproape 10 ani decât media europeană. În acest context, creşterea vârstei de pensionare reduce şansele ca cei care contribuie câteva zeci de ani la bugetul de pensii să mai ajungă să aştepte, lună de lună, poştaşul.
''Creşterea vârstei de pensionare este un act un pic cinic. Măsura ajută bugetul asigurărilor de stat şi uşurează datoria publică faţă de pensionari, dar speranţa de viaţă în România este mai mică cu 10 ani decât în UE. Deci, oamenii nu vor mai avea când să se bucure de pensie'', a declarat sociologul Alfred Bulai, pentru evz.ro.
În România, speranţa medie de viaţă la bărbaţi este de 68 de ani, iar la femei de 75 de ani.
Totuşi, dacă un viitor pensionar are o viaţă activă, dacă se simte bine la locul de muncă, atunci nu va resimţi creşterea vârstei de pensionare ca pe o povară.
''Dacă o persoană se identifică cu slujba sa şi se bine acolo, creşterea vârstei de pensionare este o veste bună. Aceasta, deoarece ieşirea la pensie te face să recunoşti că ai trecut la vârsta a treia, iar pensionarii sunt de regulă marginalizaţi'', consi
