Sunt delicioase şi ne „salvează” pe timp de iarnă. Aliate ale digestiei şi sursă de vitamine, murăturile trebuie, însă, consumate cu prudenţă de cei care suferă de anumite afecţiuni.
Înainte de inventarea frigiderelor, alimentele erau conservate pentru perioade lungi de timp cu ajutorul murării. Legumele, fructele, carnea şi brânza se pot conserva în acest fel. Murăturile par să existe din anul 2.000 înaintea erei noastre. Şi azi, sunt cel mai eficient mod prin care putem consuma legume şi fructe pe timp de iarnă. Ţările sărace folosesc acest procedeu pentru a feri alimentele de contaminarea cu microbi. Pentru că, în mediu acid, bacteriile periculoase precum Clostridium botulinium nu se pot dezvolta.
În saramură, sursă de bacterii «bune»
Există două metode de conservare: una foloseşte sarea, iar cealaltă oţetul. Murăturile în saramură se obţin prin adăugare de sare în apa în care se vor pune legumele. Capacul închis etanş creează un mediu sărat şi lipsit de oxigen, în care carbohidraţii fermentează, sub acţiunea microorganismelor şi enzimelor care se găsesc în mod normal în alimente. Fermentarea distruge microorganismele patogene şi creşte cantitatea de bacterii sănătoase pentru digestie, probiotice sau „vii". Procesul are nevoie de câteva săptămâni, timp în care recipientele nu trebuie mişcate.
Bogate în vitamine din grupul B
Pe lângă faptul că murarea păstrează o parte din fibre, procesul de fermentare în saramură concentrează cantităţi mari de tiamină şi de biotină, vitamine din grupul B, cu roluri importante pentru organism. Murăturile conţin şi vitamina C în cantităţi semnificative. Totuşi, unele studii atrag atenţia asupra rolului tiaminei în generarea migrenelor. De aceea persoanele diagnosticate cu această problemă trebuie să ceară părerea medicului curant înainte de a mânca murături. Condimentele care se adaugă în procesul de fe
