Peste 2.600 de români s-au tratat anul trecut în afara ţării, acestea fiind primele date care arată câţi români au beneficiat de asistenţă medicală suportată de stat în afara ţării.
Statul român prin intermediul Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a cheltuit anul trecut 37,2 mil. lei (8,7 mil. euro) pentru decontarea de servicii medicale în străinătate pentru pacienţi români, potrivit datelor centralizate de ZF.
Cele două instituţii se implică diferit în decontarea acestor tratamente. Pe de o parte CNAS decontează servicii în străinătate pentru persoane care călătoresc sau care s-au mutat în alte ţări, dar sunt asigurate în România, în timp ce Ministerul suportă intervenţiile în cazuri extrem de grave pentru care nu există tratament în spitalele româneşti.
Mai există încă o categorie de decontări pe care CNAS o poate face. Dacă o persoană doreşte să se trateze în străinătate, costurile pot fi suportate de CNAS, însă la nivelul tarifelor din România.
Ambele instituţii se implică pentru că pe de o parte, CNAS este instituţia care strânge contribuţiile la sănătate ale asiguraţilor, deci practic administrează bani privaţi. Astfel, în cazul unei călătorii sau dacă o persoană doreşte să se mute, calitatea de asigurat nu se pierde, iar CNAS este obligată să deconteze servicii. Pe de altă parte, Ministerul face politica sanitară în România şi susţine mai multe programe naţionale, unul fiind de tratament în străinătate.
Ce suportă Ministerul Sănătăţii
Ministerul Sănătăţii printr-un "Program Naţional de Tratament în Străinătate", suportă intervenţii complexe care nu se pot realiza în România, însă bugetul alocat este "în funcţie de nevoie şi banii existenţi la bugetul de stat".
Pentru a putea fi acordat avizul de tratament în străinătate trebuie ca bolnavul să fi fost deja tratat în România însă aces