În vremuri nasoale, când mogulii de presă restrâng titlurile pe online, alții mai creativi investesc în print. Și nu orice fel de print. T-post este prima revistă pe care poți să o porți. La fiecare șase săptămâni jurnaliștii de la T-post aleg un subiect, îl editează, apoi îl trimit unui artist vizual. Artistul – care poate fi from around the world – concepe un design grafic în funcție de subiect, și-l trimite înapoi. Conceptul grafic se imprimă pe un tricou, iar știrea pe interiorul tricoului. Fiecare număr este conceput de un alt designer. Din câte înțeleg, selecția subiectelor se face din afara titlurilor mainstream, probabil pentru a se evita redundanța și conflictele sau poate pentru că așa e mai interesant. De exemplu, unul din subiectele alese a dezbătut modul în care este folosit Google Earth la căutarea Paradisului pierdut. Tricourile se vând numai prin poștă, costă 18 dolari și bag mana în foc că vor deveni un fenomen viral printre hipsteri și alte triburi asemănătoare. Nu se imprimă tricouri în plus, ci numai în funcție de numărul abonaților. Le-am făcut reclamă pentru că ideea mi se pare că schimbă, încă o dată, vocația tricoului, unul din cele mai bune spații de publicitate sau, poate, cea mai simplă metodă de a spune ceva. Închei, nu înainte să-l citez pe editorul Peter Lundgren:

„Tricourile inspiră subiecte de conversație, și cînd adaugi o poveste în spatele lor, pui oamenii pe gânduri.”

În vremuri nasoale, când mogulii de presă restrâng titlurile pe online, alții mai creativi investesc în print. Și nu orice fel de print. T-post este prima revistă pe care poți să o porți. La fiecare șase săptămâni jurnaliștii de la T-post aleg un subiect, îl editează, apoi îl trimit unui artist vizual. Artistul – care poate fi from around the world – concepe un design grafic în funcție de subiect, și-l trimite înapoi. Conceptul grafic se imprimă pe un tr