Inundaţiile de anul acesta au făcut pagube de peste 350 mil. euro, fiind afectate peste 9.000 de locuinţe şi peste 270.000 ha de teren agricol, scrie revista BUSINESS CONSTRUCT . Cum puteau fi evitate măcar o parte din aceste pagube?

Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a încheiat din 2007 şi până în prezent contracte de amenajări de ape şi îndiguiri de peste 920 mil. lei (220 mil. euro) şi 11,9 mil. euro, potrivit datelor de pe site-ul elicitatie. ro, însă cu toate acestea investiţiile realizate în ultimii ani nu au putut preîntâmpina pagubele produse de inundaţiile din această vară.

Cele mai mari investiţii nu au fost realizate în zonele afectate anul acesta, ci în judeţele Timiş, Suceava sau Vâlcea. Reprezentanţii ANAR susţin că "inundaţiile nu pot fi prevenite, ele sunt un fenomen natural, iar efectele acestora pot fi limitate, nicidecum anulate".

Întrebaţi în ce fel a fost decisă oportunitatea investiţiilor în amenajări de ape din ultimii ani, oficialii instituţiei au explicat că pentru fiecare lucrare de apărare există un studiu de fezabilitate şi prefezabilitate, în baza căruia se stabilesc indicatorii tehnico-economici.

"De exemplu, pentru proiecte finanţate din credite externe, indicatorii tehnico-economici se aprobă prin HG, conform legislaţiei în vigoare, în baza acordurilor dintre Guvernul României şi banca finanţatoare", afirmă Ana-Maria Tănase, purtătorul de cuvânt al ANAR, care a trimis un răspuns de zece pagini la întrebările trimise de Ziarul Financiar, majoritatea informaţiilor fiind tehnice şi pline de definiţii.

Una dintre definiţii a fost că investiţiile realizate de ANAR ţin cont de numărul de locuitori care vor fi apăraţi prin construirea lucrării respective, obiectivele socio-economice care vor fi apărate prin construirea lucrării respective, precum şi clasa şi categoria de importanţă a lucrăr