Când vorbim despre Coloana Infinitului de la Târgu Jiu, ne gândim la Constantin Brâncuşi. Când vorbim despre Coloana Infinitului ne gândim că este o operă de artă. În anul 2001, UNESCO a elaborat un raport cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naşterea lui C. Brâncuşi, în care se afirma: „Coloana Infinitului nu este numai o capodoperă a artei moderne, ci şi o extraordinară operă inginerească“. Cel care i-a dat valenţa inginerească acestei opere de artă a fost Ştefan Georgescu-Gorjan.

Ştefan-Ioan Georgescu-Gorjan s-a născut pe 11 septembrie 1905, în Craiova, strada Madona Dudu, nr. 23. Între anii 1912 - 1916 a urmat cursurile Şcolii Primare „Petrache Poenaru“ din Craiova. A învăţat cu uşurinţă la şcoală germana şi franceza, iar în particular engleza, italiana şi spaniola. După şcoala primară, între 1916 şi 1923 a urmat Liceul „Carol“, unde s-a remarcat ca un elev cu iniţiativă. Găsea mereu soluţii inovative, soluţii diferite de ale colegilor pentru temele primite la matematică. Aşa se face că ultimii doi ani de liceu i-a absolvit într-unul singur. Se înscrie apoi la Şcoala Politehnică din Bucureşti, specialitatea electromecanică. În paralel cu studiile inginereşti urmează şi Facultatea de Litere şi Filosofie, unde audiază în special cursuri de istoria artei. Ca să câştige banii pentru cărţi, desena proiecte pentru colegi, iar în ultimul an s-a angajat ca inspector tehnic la Spitalul Brâncovenesc.

Inginer la Petroşani

În 1928 obţine diploma de inginer şi la 1 septembrie se angajează la Societatea Anonimă Română pentru Exploatarea Minelor de Cărbuni „Petroşani“. Îşi începe activitatea de inginer la Atelierele Centrale Petroşani, unde i se încredinţează conducerea secţiilor de turnătorie şi structuri metalice, respectiv atelierul de proiectare şi laboratoarele de încercări. Pragmatic şi bun organizator, elaborează manuale de speci